În 1931, Henri Michaux se hotărăşte să plece în Asia. În urma acestui voiaj în India, China, Malaysia, Japonia şi Indonezia,Michaux publică un carnet de călătorii – unul dintre puţinele texte “obiective” ale acestui poet influenţat de suprarealişti şi paradisuri artificiale.
Un barbar în Asia este o formidabilă mărturie a peregrinărilor sale asiatice, scrisă cu un spirit de observaţie şi o exactitate în descriere ieşite din comun. Henri Michaux observă peisajele, moravurile, viaţa cotidiană a oamenilor pe care-i întâlneşte, însă mai puţin este interesat de acest cotidian, cât mai degrabă de spiritualitate şi cultură. Această scriitură concretă, în opoziţie cu scrierile sale consacrate experienţei halucinogenelor, dă expunerii un aer documentar. Cu toate acestea, Un barbar în Asia rămâne înainte de toate o operă poetică.
“O întâlnire spirituală privilegiată între un intelectual occidental şi universul Asiei, o reflectare originală şi stimulantă a Orientului prin ochii unei personalităţi unice.” (Justin O'Brien, The New York Times Book Review)
